Salut. Eu sunt Cristian Barin, iar asta este jurnalul meu de antreprenor in care descriu evolutia start up-ului meu, Ohvaz. Ohvaz produce budinca de chia, ovaz cu lapte de migdale, biscuiti de ovaz si altele. Produse artizanale făcute cu iubire în România. Fără zahăr, puține calorii, absolut delicioase. Azi vorbim despre: produse naturale, adica fara conservanti, chimicale si alte cele, dar si termenul de valabilitate si parteneriatele din horeca si retail.
Înainte să încep brandul Ohvăz, adesea cumpăram niște biscuiți pe care sunt sigur ca îi știi. Li se face reclamă în mod regulat mai peste tot. Sunt folosite sintagme cheie de genul “mic dejun echilibrat” sau “eliberare treptată a energiei”. Cutia arata frumos, cu galben și verde, gustul era bun, așa că asta cumpăram! Credeam că fac o alegere inspirată…
Simțeam că iau o gustare sănătoasă și ma feresc de junk food. Eh, iată eticheta faimoșilor biscuiți. Te rog sa ai rabdare.
“Faina de GRAU 36%. Ok, rezonabil. musli 33.3%. De bun simt. stafide 7%, ok. Apoi avem asa: preparat cu fructe 2.3% . nu stiu ce e asta dar vad ca el contine urmatoarele: (sirop de fructoza-glucoza, sirop de glucoza, piure concentrat de fructe zahar, fibre din GRAU. Apoi mai departe avem: agent de umezire (glicerol), grasime de palmier, corector de aciditate (Acid citric), agent de gelifiere (pectine), aroma naturala, antioxidant (Acid ascorbic), ulei de floarea soarelui)), zahar, ulei de rapita, coaja de portocale confiata (coaja de portocale 1%, zahar, sirop de glucoza-fructoza, corector de aciditate (acid citric), aroma), minerale (carbonat de calciu, carbonat de magneziu, fier elementar), agenti de afanare (Carbonati de amoniu, carbonati de sodiu), emulsifianti (lecitina din SOIA, E472e), sare, aroma naturala de portocale, LAPTE praf degresat.”
Eticheta unor biscuiti faimosi pe care si eu ii cumparam inainte de Ohvaz
Bun. Ce părere ai? Crezi că aceste ingrediente fac parte dintr-un “mic dejun echilibrat”? Ai împărți acești biscuiți cu familia ta? Prietenii tăi? Copiii tăi?
Prin comparație, iată ce conțin biscuiții Ohvăz, sa zicem cei cu prune:
Făină de grâu ECO tip Spelta (Alac), Ovăz, Miere, Ulei de Cocos nehidrogenat, Migdale zdrobite, Prune, Curmale, Smochine, Fulgi de Cocos.
Biscuitii Ohvaz cu prune
Ca o precizare, uleiul nehidrogenat (nesaturat) pe care noi il folosim este varianta mai bună, implicit mai scumpă, iar noi folosim o cantitate mică așa încât să nu ridicăm caloriile într-un mod semnificativ. Acum ce e important:
Nu spun că produsele Ohvăz sunt sănătate curată, însă ne străduim să avem o etichetă cât se poate de simplă. Da, sunt mai scumpi biscuiții noștri față de cei făcuți de acest brand celebru menționat anterior, dar pentru cativa lei în plus știi exact ce mănânci.
Vreau sa mai mentionez ceva. Cand am postat mesajul asta pe Facebook, s-a suparat o persoana ca „de ce denigram alte companii?”. Ca „de ce ne comparam etichetele?” Mie mi se pare normal sa facem asta atunci cand comparam mere cu mere si nu numim firma competitoare. Ca poti specula despre cine e vorba, e o chestie subiectiva. In definitiv, eu citesc eticheta produsului si te intreb ce parere ai. Nu zic ca e rau sau bine.
Si stii de ce? Ca nu sunt in masura sa zic ce e rau si bine. Ce e sanatos si ce nu e sanatos. Poate agentul de umezire e o chestie buna. Poate e472 e o substanta benefica organismului. Habar n-am. Eu, ca si consumator, ma uit pe eticheta si ma documentez daca imi este de interes. Insa mi se pare absurd sa zici ca nu e ok sa citesti eticheta unui produs competitor.
E ok daca nu esti de acord cu mine. Dar iata o alta perspectiva. Ohvaz produce ovaz cu lapte de migdale si budinca de chia, printre altele. Noi ne preparam lapte de migdale in laboratorul ovaz. Adaugam cerealele, facem tot felul de lucruri, dupa care rezulta produsul finit.
Acum, iata problema. Valabilitatea produsului este de 6-7 zile, daca este tinut la 2-4 grade. Si aici intervine distractia. Partenerii din retail si horeca vor un termen semnificativ mai mare. Asta, este de inteles. Nu isi permit sa cumpere marfa cu o durata de viata asa de scurta. Totusi, noi avem niste conditii contractuale foarte avantajoase asa incat acest potential dezavantaj nu intervine niciodata.
Dar presiunea pe care o simtim atat de la parteneri cat si de la public este cat se poate de reala. De ce nu rezista mai mult produsele? Pai, hai sa vedem. in primul rand sunt bazate pe lapte. Ok, lapte de migdale, dar tot un fel de lapte e. Acesta nu este pasteurizat. Ia lapte proaspat, pune niste cereale si lasa-l pe masa cateva zile. Ce se intampla? Fermenteaza. E normal. Asa si cu produsele Ohvaz.
Ideea e asa – exista niste conservanti naturali gen sare, zahar, otet si eu stiu ce. Nu avem cum sa ii folosim fiindca ar schimba dramatic gustul. Chimicale, cu siguranta exista, dar nu vrem. Si atunci ne multumim cu ce avem. Cu ce este posibil. Daca vom gasi un specialist in industria alimentara care sa ne prezinte ceva cu adevarat ok, da, sigur, vom explora acea cale. Pana acum, nu am gasit nici o solutie.
Tot ce am putut face a fost sa rafinam procesul nostru. Sa schimbam cantitatea de migdale din lapte. Sa schimbam cat lasam ovazul la inmuiat. Cand adaugam fructele. Si tot asa. Am facut zeci de teste si de curand am simtit ca am reusit sa imbunatatim semnificativ valabilitatea. Dar am pastrat termenul la 6-7 zile pe site. Iar asta fiindca nu stii ce se intampla in timpul transportului. Nu stii daca frigiderul clientului este ok.
Iata niste detalii pentru un context. Inainte de pandemie Ohvaz era prezent cam in 30-40 de magazine din Bucuresti. Frigiderele deschise, deci fara usi, sunt foarte populare. Problema e ca ele se duc in 6, 7, ba chiar 8 grade. Fie ca nu sunt suficient de performante, fie ca patronul a decis sa ‚le dea mai usor’ asa incat sa faca economie la energia electrica. Agentii mei de vanzari au auzit-o si pe asta.
Si atunci, in conditiile astea, borcanele noastre cu ovaz cu lapte, normal ca nu rezista. Si imi tot sta pe cap chestia asta de peste 1 an. Am facut un progres real dupa toate testele efectuate atat intern cat si la un laborator, dar stii ce – pana la urma eu sunt ok cu acest termen de valabilitate mic.
Sunt ok ca facem produse artizanale, de mana, cu 10-12 oameni. Sunt ok cu faptul ca unele etichete sunt puse stramb sau ca uneori, cand postam pe social media sau dam newslettere, ca mai mancam o litera. Astia suntem. Nu suntem o fabrica, nu suntem o multinationala. Da, ne straduim in fiecare zi sa fim mai buni. Sa gresim mai putin. Sa ne asiguram ca toti cei care comanda de pe ohvaz.ro au o experienta buna.
Dar in ceea ce priveste valabilitatea… atat se poate. Daca bagam conservanti chimici, agenti de afanare, stabilizatori, amelioratori si eu stiu ce alte lucruri, da, probabil o sa reziste mai mult. Dar nu asta e ideea. Daca hypermarket-urile nu vor produsele Ohvaz in conditiile astea, atunci nu o sa colaboram. Am tot avut discutii cu niste lanturi imense. N-am ajuns la un acord.
Iar eu sunt ok cu asta. Sper ca publicul sa ne sustina in continuare, sa crestem pe fortele proprii, iar atunci cand e momentul potrivit sa intram in diverse lanturi. Stim ca e mult mai simplu sa mergi la colt si sa gasesti acolo produsele Ohvaz. Dar iti zic – ca antreprenor eu nu ma grabesc deloc sa fac asta fiindca ne poate ruina.
Eu vreau sa ajunga coletele la timp, vreau sa ajunga mai reci, vreau sa fie arome geniale si retete echilibrate. Dar nu pot sa vand un borcan de ovaz pe 2 lei, sa bag in el tone de chimicale si sa ma multumesc ca fac 10.000 de lei daca vand 5000 de borcane. Nu de asta am inceput ohvaz. Acest brand reprezinta altceva.
Eu ma uit cu interes la un brand competitor, mult mai mare ca noi, care e mai peste tot. Vreau sa invat cat mai multe fiindca antreprenorul din spatele firmei pare un om deosebit, iar misiunea lui pare super in regula. Dar ma uitam la rezultatele financiare din 2019 si m-am speriat. 8 milioane de euro cifra de afaceri. Super ok, in crestere. Dar profitul? Profitul este de fapt o pierdere de 2 milioane de euro. Poate e temporar, poate e asumat, poate e un plan bine gandit in spate, cine stie. Cu siguranta nu eu, din exterior.
Dar nu vreau sa ma gandesc cum e sa conduci o firma cu zeci sau sute de angajati si sa pierzi 2 milioane de euro. Iar asta nu in 2020, in pandemie, ci in 2019. Si, atunci, cand cineva ma intreaba cand vom intra in toate magazinele de la parterul blocurilor eu le raspund – nu in curand. Fiindca nu vreau sa ma arunc la niste lucruri care ma vor forta sa fac niste compromisuri enorme. Ok, vreau sa cresc, vreau sa fie cunoscut brandul Ohvaz, dar nu cu orice pret.
Sunt sigur ca pe masura ce crestem vom avea si noi diverse probleme. Ma rog, probleme au fost din prima zi, dar ma refer la tot felul de situatii greu de gestionat. Eu tot ce vreau este sa raman la promisiunea mea de a nu o arde aiurea, ca sa o zic direct. Sa nu fac compromisuri de care mi-ar fi rusine.
Pe partea cealalta, nu pot sa sacrific calitatea doar ca sa pot sa apar pe raftul unui hypermarket sau sa multumesc un patron cu un lant de magazine. Hai sa iti mai dau un exemplu de o situatie in care poti sa te gandesti la cifre sau la valorile brandului.
Când vorbim despre mâncare, cu toții cred că preferăm ingrediente cât se poate de naturale. Dacă aș face un sondaj, mai mult de 90% din public ar alege materie primă naturală, nu artificiala. Eh, iată o situație interesantă: Lucrăm de câteva săptămâni la o rețetă nouă de biscuiți. Zeci de teste și sesiuni de degustare. Am stabilit ce și cum, apoi a rămas un singur lucru de rezolvat: ce fel de vanilie să folosim? Furnizorul ne-a oferit două variante: esență de vanilie mai ieftină, dar artificială; sau esență de vanilie naturală.
Sunt multe de zis aici, dar vreau să păstrez lucrurile simple. Bun. Am făcut un blind taste test, adică am oferit celor 11 colegi un biscuit cu esență artificială și unul cu cea naturală, fără să știe care e care. Rezultatul? Toți au preferat esența artificială! Toti! De ce?
„Cristian, asta e aromă de vanilie pe care o știu! Cealaltă e mai slabă, nu prea se simte …”. Altfel zis, suntem atât de obișnuiți cu aromele din comerț, preponderent artificiale, încât percepția ni se schimbă. Îmi amintesc când am făcut prima limonadă cu ghimbir adevărat, ras, apoi adăugat în sticlă. Când am comparat-o cu limonadă cu ghimbir din comerț … wow! Noapte și zi! Nu există grad de comparație între ele. E complet altceva! Revenind la biscuiți ca sa termin povestea, am decis să mergem pe esența naturală și să dublăm cantitatea așa încât aroma să fie mai puternică. Nu e cea mai bună decizie de business pe termen scurt, însă sper că publicul care comandă Ohvăz să aprecieze asta. Rămâne de văzut.
Asta e viata mea de antreprenor. Si pe masura ce iau tot felul de decizii de genul asta, fie va fi bine, fie va fi foarte rau. Dar daca va fi rau, eu sunt multumit. Mai bine zis, sunt impacat. Stiu ca am dat tot ce se putea mai bine din mine. M-am straduit sa fac tot ce am putut ca sa mearga. De aici si dorinta de a tine un jurnal. In cazul in care o dau in balarii, sa stii de ce si poate sa inveti din asta. Daca Ohvaz devine un succes rasunator, iarasi, vei stii de ce.
Nu ca am avut noroc sau a fost o conjunctura fericita. Nu ca m-a ajutat cineva intr-un mod decisiv sau ca prin nu stiu ce relatii am reusit sa intru in magazinul x sau y. De fapt, cresterea noastra de pana acum a fost liniara. Nu am explodat intr-un moment anume, chiar daca am aparut in presa, chiar daca influenceri de prima mana ne-au promovat. Cred ca intregul sistemul din spatele Ohvaz ne-a facut sa crestem.
In definitiv nu stiu daca esenta de vanilie naturala o sa faca diferenta. Sau ghimbirul ras din fiecare sticla de limonada. Apropo, vreau sa iti vorbesc un pic si despre asta. Eu cred urmatoarele. Pregateste-te sufleteste ca e o afirmatie mare. Eu cred ca limonada ohvaz este cea mai buna limonada pe care o poti comanda. Bun. Foarte curajos, poate arogant, poate sunt orbit de faptul ca e copilul meu.
Hai sa argumentez. In momentul in care dezvoltam o reteta noua la Ohvaz, caut sa vad ce face competitia. Asa ca am trimis un coleg in oras sa cumpere toate limonadele pe care le poate gasi. Din orice loc, din orice magazin. Acesta mi-a adus cam 11 la momentul respectiv. Unele erau foarte ieftine, gen 3 lei, altele, premium, mai spre 10 lei. Cand bei una, izolat, e cam ce te astepti – foarte dulce, cu o vaga aroma de lamaie. Dupa ce bei una dupa alta, iti dai seama ca una e mult mai acra, alta are o culoare super dubioasa de zici ca e luata de la cernobil, una are gust de pastile, si tot asa.
Pe baza de asta, comparandu-ne cu ce gasim o comert, eu cred ca limonada Ohvaz este cea mai buna. Ah, ca gasesti intr-un local anume ceva mai bun? Da, sigur. Ah, ca iti poti face acasa tu singur ceva mai bun? Iarasi, 100%. Dar eu compar cu ce poti cumpara din magazine, de pe internet, sau din aplicatiile de mancare comandata. Si, mai e ceva. Raportul calitate, cantitate, pret. Noi vindem limonada noastra cu 10 lei, 450 de mililitri, ambalaj de sticla.
Gasesti terase sau restaurante din nordul orasului care folosesc lamai proaspat stoarse ca noi. Menta proaspata ca noi. Dar cat costa? Eu am vazut ca, in medie, pretul este de 19 lei. Deci aproape dublu. Si, atunci, intrebarea e simpla – de unde iti poti comanda o limonada mai buna fata de cea de la Ohvaz? Te intreb sincer, nu e un exces de aroganta. Daca gasesti, te rog zi-mi asa incat sa am ce sa invat. Noi, la 10 zile, cu ambalaj de sticla, cu ingrediente naturale, fara zahar, doar cu un pic de miere de la un producator local, mi se pare ca oferim ceva excelent.
Dar te rog noteaza ceva. Nu avem secret sauce. Nu avem un ingredient secret care ne face cumva speciali. Nu, e fix ca acasa, mai putin partea cu zaharul. Folosim menta proaspata pe care o taiem si o bagam in sticla. Se depune pe fundul sticlei, dar asa e normal. Nu pluteste, mai ales ca sunt bucatele relativ mari. Ghimbirul, iarasi, nu e suc de ghimbir cum mai gasesti pe ici-colo. E ghimbir ras, adaugat in sticla. Tocmai de aceea limonada noastra cu ghimbir e iute foc. O simti!
Iar cand vorbim despre limonada cu ananas, luam fructul propriu-zis, ii taiem frunzele, coaja si facem suc de ananas, atunci, pe loc. Am tot postat pe instagram procesul asta sub forma video asa incat sa nu fie vreo discutie.
Ok, mi-am laudat firma destul, dar sunt frapat de faptul ca nu avem nimic deosebit vis-a-vis de retete sau procesul de prepare si totusi suntem mult in fata competitorilor nostri. Daca n-ai baut, stiu ca ti-e greu sa ma crezi. Eu te rog urmatoarele: cumpara o limonada ohvaz, dar cumpara una si de la competitie. Oricine vrei tu. Cea mai buna pe care o gasesti. Apoi, scrie-mi un comentariu pe Facebook, Instagram, un story, o recenzie, ce vrei tu – si zi-mi cum ti s-au parut cele doua limonade.
Daca vrei natural, noi avem asta. Sigur, are o valabilitate de o saptamana – 10 zile. Daca vrei o limonada care sa rezista 6 luni la raft, la noi nu gasesti. Iar asta mi se pare ca e un compromis rezonabil. Astept cu interes parerea ta. Mie mi se pare rezonabil sa accept un termen de valabilitate scazut atata timp cat e vorba despre un produs fara chimicale. Tu ce zici?
Iar cu asta am incheiat acest episod. Nu am sa te rog sa dai share, like si toate cele, in schimb te rog intra pe ovaz.ro si plaseaza o comanda. Scrie in rubrica de observatii ca ai ascultat podcast-ul. Asta m-ar face sa zambesc. Iar cu asta am incheiat acest episod. Toate cele bune!
