Pai sa se faca! Salut, sunt Cristian Barin, fondatorul Ohvaz. Ohvaz este un brand 100% romanesc care produce budinca de ovaz, limonada, biscuiti de ovaz si alte bunatati. Toate fara zahar adaugat, chimicale dubioase sau ingrediente pe care eu nu le-as consuma.

La Ohvaz, din 100 de mesaje, cam 90 sunt pozitive, 5 contin critica constructiva, 5 sunt mesaje negative. Critica constructiva este ok. Spre exemplu ni s-a reprosat faptul ca etichetele noastre se incretesc de la condens si nu mai arata bine. Bun, corect. Desi e mai scump, hai sa investim in aspectul produselor noastre. Inteleg si sunt deschis.

Sau mi s-a zis ca designul etichetei nu este cel mai atragator. Bun, corect, hai sa vedem ce putem face. Sunt deschis la sugestii si chiar vreau sa fac progres. Nu pot sa fac asta fara feedback, fara parerea clientilor. Iar cand 100 de oameni imi zic ca sunt beat, atunci ar fi bine sa ascult de ei si sa ma comport ca atare.

Dar, vezi, e si acel 5% din public care este profund negativ. Si vreau sa iti povestesc despre asta nu ca sa ma plang, ci ca sa intelegi mai bine la ce se refera antreprenorii cand vorbesc despre stres. Ca sa stii contextul in care noi, intreaga echipa Ohvaz, lucram. Si inainte sa imi zici sa ignor aceste mesaje, trebuie sa tii cont de faptul ca haterii sunt infinit mai zgomotosi fata de orice om obisnuit. Vorbim de zeci de mesaje, circ, injuraturi, scandal. Nu ai cum sa ii ignori.

Dar hai sa iti dau cateva exemple. „aha nu folositi chimicale dubioase, ci pe alea din comert. Adica autorizate. Cand veti avea labelul agricultura ecologica certificata veti putea emite pretentii”. Altfel zis, noi degeaba nu folosim chimicale dubioase, daca nu avem acest certificat. Bun, poate iti suna rezonabil. Intrebarea mea e urmatoarea – cate firme din Romania au acest certificat de agricultura ecologica? Si, ca sa fim mai aproape de punct, cate firme de genul meu au acest certificat?

Adica firme din industria alimentara care folosesc cateva zeci de ingrediente ca sa faca diverse produse pentru micul dejun, pranz, sau gustari. Iti raspund eu, din toate cunostintele mele. Nici una. Nu cunosc nici macar o singura firma in arealul nostru. Ah, agricultori care cultiva grau sau eu stiu ce? Da, probabil ca sunt. Dar firme de tipul HORECA? Nici una.

Altcineva ne zice – degeaba nu folositi plastic ca si sticla polueaza. Ok… daca nu stii, eu de la inceputul firmei am stabilit cateva principii simple – fara zahar adaugat, coloranti, conservanti, creme cu „gust de”, fara plastic de unica folosinta de tip PET. Acum, da, sunt sigur ca si sticla are impactul ei, dar zi-mi te rog in ce vrei sa iti livrez ovazul? In mana?

Si mi se raspunde sec „nu e problema mea, gaseste solutii! Uite exista ambalaje din carton sau din trestie de zahar.” Ok, asa este. Eu te intreb in schimb – sunt potrivite pentru ovazul cu lapte? „ah, pai nu stiu”. Ok, iti zic eu – nu. Nu sunt potrivite.

Si chiar daca sticla are pacatele ei, macar poti refolosi borcanele. Sau le poti duce la centre de reciclare. Hai sa discutam si despre „fara gluten si certificare eco” – ai fi dispus sa platesti mai mult? Semnificativ mai mult? Chestia e asa – certificarea fara gluten, din cate stiu eu, se acorda intregii unitati de productie. Asta inseamna ca fie ai depozit si fluxuri separate pentru produsele fara gluten, asa incat sa nu se contamineze, fie folosesti 100% produse fara gluten.

Tine cont ca noi avem peste 50 de ingrediente la Ohvaz. Crezi ca ne permitem un depozit separat? Sau ca putem lua peste 50 de materii prime cu aceasta omologare? Chestia e ca unele ingrediente nici nu au cum sa contina gluten, dar fiindca ele pot fi contaminate, trebuie sa ai acel certificat. Trebuie ca firma de distributie sa iti livreze comanda ta, special, intr-un camion dedicat doar tie.

Daca ar fi sa obtinem, cumva, aceasta certificare „fara gluten” asta ar insemna ca pretul unui borcan de ovaz cu lapte ar trebui sa creasa de la 17 lei per 300 de grame, cat e acum, la cel putin 30 de lei. Nu doar fiindca trebuie depozit separat, flux separat, dar si ingredientele sunt ridicol de scumpe. Sa zicem ca un kilogram de ovaz costa 5 lei, zic cifre la intamplare. Ghici cat costa un kilogram de ovaz cu certificat „fara gluten” – 14 lei.

Asta chiar daca ovazul, in general, nu contine gluten si, din cate am vazut in cateva studii, pare ca cei care sufera de boala celiaca par sa tolereze bine glutenul chiar daca nu are acea certificare „fara gluten”. Nu toti, dar marea majoritate.

Revenind – normal ca nu vrei sa platesti dublu. Dar sa se faca! Asta e vorba noastra, a romanilor. Cred ca simti un pic de frustrare in vocea mea, dar asta provine dintr-un singur loc – ma straduiesc. Nu suntem perfecti, dar incercam, pe cat posibil, sa facem treaba buna. Si cand vedem ca in ciuda eforturilor noastre, in ciuda muncii, a investitiilor, a sutelor de ore de citit, studiat, investigat, vorbit, calatorit ca sa facem produsele acestea cat putem noi de bine, tot nu e de ajuns… atunci normal ca intervine frustrarea.

Si frustrarea e cat se poate de justificata atunci cand nu e nimeni care o face mai bine. Concret, nu ai nici o alta firma care produce budinca de ovaz si chia care iti da borcanul, nu cu 17 lei cum facem noi, ci cu 13 lei, sa zicem. Nu e fiindca nu se poate. Sau cineva care, da, are si certificare bio pe toate ingredientele si are un pret rezonabil.

Iar in situatiile extrem de putin probabil cand intr-adevar exista un producator de genul asta, e Nestle. O companie cu o cifra de afaceri de 95 de miliarde de dolari in 2021. Asa ne mai scria cineva la un clip postat de mine in care ziceam ca e criza mare de sticla si ca nu prea mai gasim borcane pentru produsele noastre. Zice – dar Danone cum de se descurca? Danone, o firma fondata in 1919 cu o capitalizare de 33 de miliarde de euro, se descurca, dar noi la Ohvaz, nu. Hmm, ce ciudat. Inseamna ca eu sunt un antreprenor slab, nu?

Mai departe. Ciocolata fara zahar si fara lapte. Doamne fereste cat am cautat. Pe scurt, noi am refuzat sa folosim crema cu gust de cacao, care te costa in jur de 10 lei kilogramul si am ales sa folosim ciocolata veritabila, belgiana, de la firma callebeaut. O firma foarte bine cunoscuta si respectata. Chiar ne-am vazut cu un reprezentant de-al lor si ne-a zis – fie fara zahar, fie fara lapte. Dar nu poti sa le ai pe ambele.

Ca idee, un kilogram de ciocolata veritabila e in jur de 40-50 de lei kilogramul. Dar asa cum ziceam – am stabilit niste principii, nu am de gand sa te pacalesc cu helas, crema cu gust de cacao si alte chestii pe care eu, personal, nu le-as consuma.

Totusi, aceasta ciocolata belgiana are zahar adaugat. Si uite asa se grabesc unii sa ne arate cu degetul. Intretimp ne-am dat peste cap, am cheltuit o tona de resurse si pana la urma am gasit o ciocolata fara zahar si fara lapte, dar ghici ce – are un gust super aiurea.

A trebuit sa reinventam toate retetele care contin ciocolata asa incat sa le facem rezonabile. Problema, in concret, nu vine de la zahar sau de la lapte, ci de la concentratia foarte mare de cacao. Deodata ciocolata iti lasa un gust foarte amar in gura si noi trebuie cumva sa il contracaram cu tot felul de alte ingrediente de tipul curmale, stafide, banane. Greu foc!

Plus ca acest producator de ciocolata pe care tocmai l-am gasit este si mai scump, dar are si capacitate mica de productie. Mai departe.

Cineva ne-a lasat un comentariu urat cum ca de ce nu ne cultivam singuri ovazul. Cineva, mai cu picioarele pe pamant, era suparat ca noi cumparam ovazul din Germania, nu din Romania. Din nou, nu exista nici un fel de rea intentie. Pur si simplu avem atat preturi mai bune, cat si calitate net superioara daca luam fulgii de ovaz din Germania.

In final, un comentariu foarte des intalnit – e prea scump! Ok, 17 lei pentru un borcan de ovaz cu lapte de migdale, in ambalaj de sticla, livrat la rece, oriunde in toata tara, in mai putin de 24 de ore este scump. Scump raportat la ce? Zi-mi te rog ce poti gasi acum pe Tazz, Glovo sau tot felul de alte site-uri la un pret semnificativ mai bun fata de cei 17 lei ai nostri?

Nici macar nu intru in discutii de genul calorii, calitatea ingredientelor sau cum te simti dupa ce mananci. Eu folosesc des aceste aplicatii si, crede-ma, nu gasesc nimic rezonabil sub 25 de lei. Ma gandesc ca unele persoane nu inteleg ca borcanul are 300 de grame si ca ovazul este foarte satios.

Poate unii cred ca este un desert. Dar ghici ce – un ecler micut e 19 lei. Un tiramisu e 24 de lei. O prajitura bunicica 25 de lei. Haterii zic ‚pai da dar pe un salar de 2000 de lei, cum iti permiti asa ceva?’. Nu stiu cum pot sa raspund la chestia asta. Ma plimb prin Bucuresti si astea sunt preturile. Ma uit in aplicatii, astea sunt preturile. Si sunt asa nu fiindca sunt patronii lacomi. Sunt costuri mari, e multa munca, multa migaleala si atunci normal ca acel ecler facut cu atentie de cineva costa cat costa. La fel si la noi.

In final – comentariul suprem – imi fac mai ieftin acasa. Sigur ca da. Normal. Este evident ca daca iti iei un piept de pui din hipermarket si ti-l gatesti acasa e mult mai ieftin ca pieptul de pui la gratar la un restaurant. Logic. Asta se aplica pentru absolut orice.

Eu trebuie sa platesc chirie, contabilitate, marketing, angajati, taxe, utilitati, investitii, leasinguri, materie prima si multe-multe altele. In mod evident ca tie, acasa, iti iese mai ieftin.

Asta este doar o frantura din mesajele pe care le primim in materie de hate. Desi este un procent mic, este un grup virulent, agresiv, foarte vocal, care nu are solutii sau sugestii ci tipa „sa se faca”, „gaseste solutii, nu e problema mea”.

In conditiile in care te straduiesti sa construiesti ceva pe niste principii sanatoase, iti ia aerul din panze cand citesti hate. Unele mesaje sunt, intr-adevar, de la persoane care se plictisesc si care, nu vor neaparat sa insulte. Dar cei care sunt troli sunt cu adevarat o sursa de stres. Tocmai de aceea am zis sa iti prezint putin contextul. Nu ca sa imi plangi de mila, ci sa intelegi mai bine situatia si, data viitoare cand ai sansa sa lasi un comentariu pozitiv, sa o faci. Fiindca el conteaza. El cantareste mult.

Asta practic m-a facut sa nu fiu prea afectat de hate. Fiindca pentru fiecare mesaj de hate, vad altele 10 care sunt foarte pozitive. Iar acum ca stii mai bine cat de taioase sunt acele mesaje, sper sa fii mai dispus sa lasi o inimioara in comentarii.

Multumesc si daca vrei sa ne sustii, iti astept comanda ta pe ohvaz.ro.